Proza [i prozacul
DEZINHIBAREA, lejeritatea, F`r` raport cu preocup`rile anteri- nele, cu trecerile lor nenum`rate de-o le în coam`, trag tot mai tare, m` smu-
oare, formînd partea cea mai întins` a
cesc, m` scutur, ]op`i ca o descreierat`.
Prozacului, tabletele din Suplimentul de
cit, ce pare pierdut în ocoli[uri [i opriri
cultur` sînt scrise de un autor ce se ia
de plîns. Înjur de aia a m`-sii de creang`
peste picior [i se scuz` c` a înc`lcat teri-
liei („Roman“), o mic` bijuterie nara-
de via]` de rahat [i dau cu piciorul în
nu ]in de natura Adrianei Babe]i. Ea s-a
toriul interzis al prozei – din neb`gare
tiv`, ce se încarc` de un nedefinit sen-
roata c`ruciorului, mai s` mi-l rup“.
final nea[teptat, povestea vie]ii o ia de
ori despre familie, iar într-un loc chiar
de ordin înalt, ce se refuz` neofitului [i
departe [i pune fa]` în fa]` rela]ia speci-
face o promisiune: „ar merita s` poves-
al` pe care cele dou` bunici, matern` [i
tesc cîndva istoria care i-a a[ezat fa]` în
cread`: s` se închipuie scriitor i se pare
lipsa declarat` a mizei literare, n-ar fi
patern`, o între]in cu… p`rul. O simpl`
indecent, ei care îi are mereu în minte
meroasele [i ciudatele lor familii. Ea a
pe cei mari. Chiar îndr`zneala de a scrie
în proz` al Adrianei Babe]i dac` n-ar fi
fost chiar Istoria cu I mare, pentru c` de
eseu sau o simpl` pagin` critic` i se pare
fapt atunci s-au întîlnit dou` lumi, dou`
triv` literar` [i personal`, fiindc` Adri-
rase [i cîte dou` credin]e în Dumnezeu
tic`, încuraj`rile exasperate ale amicilor
rite ca ton, stil [i profunzime, reunite
ana Babe]i nu poate scrie despre ce nu o
[i-n politic`. Unii erau boga]i, al]ii nu,
sub numele de „Maculator“ [i care dau
prive[te direct, iar ce o prive[te direct [i
unii români, al]ii nu, unii cre[tini, al]ii
m`sura scriitorului Adriana Babe]i, scri-
nu, unii de stînga, al]ii de dreapta, unii
itor adev`rat, a[a cum s-ar dori ea îns`[i
foarte de stînga, al]ii foarte de dreap-
[i în general despre teritoriile scrisului
în reveriile ei imoderate, unde scriito-
ta“. Cu aceasta, Adriana Babe]i anun]`
creator este azi – mai trebuie s-o spu-
rii stau într-un Olimp al literelor, parc`
tacol de balet (Lacul lebedelor): „e sîmb`t`
nem? – cu totul inactual`. Asta o vede
seara [i pentru prima oar` în via]a mea
manului, de va fi s`-l scrie cîndva. Iar
[i Adriana Babe]i, [i de aceea încearc`
sînt la oper`. Stau în loj` într-un foto-
s` ]in` pasul, s` se acomodeze cu spiri-
de pagini de „Maculator“, care ne re]in
liu, coco]at` pe o pern` vi[inie, cu ochii
fiindc` închide în sine sensul major al
tul zilei. {i-a luat chiar o rubric` în Su-toat` aten]ia, scene din copil`rie, fami-
cît cepele [i mîinile reci de emo]ie“.
plimentul de cultur` de la Ia[i, unde mi-
r`]u[ca din loj`. Se vede leb`d`, sub re-
avea curajul s` scrie cîndva cartea ei [i a
tatea, directe]ea [i, dac` nu impudoarea,
flectoare, alb`, aerian`, ]inta privirilor
familiei, cu toat` m`sura, cu decen]a ce
nismului, ce ne-a marcat pe noi to]i cei
[i a admira]iei generale – [i din aceast`
o arat` în aceste pagini, scriitorul care
tat astfel o sut` de tablete pe teme „po-
este ar deveni, literar vorbind, un mar-
zitive“, euforice – americ`ne[te, cum o
vis de m`rire mai adaptat realit`]ii (s`
tor-cheie. Vorbind despre sine, colaj im-
bletele de „prozac“. În toate privin]ele,
fiu scriitor), n-a mai ie[it nici azi cînd î[i
numirea generic` de Prozac. 101 pasti-
ele sînt altceva. {i, de[i autonome, aces-
le pentru bucurie, ca o scuz` fa]` de ci-
ne de sine [i cu o în]elegere ce se rever-
titor [i ca o ironie ce [i-o arunc` sie[i:
c` apar]in unui întreg pe cale s` se for-
a fi strivi]i, în ma[in`ria colosal` a se-
la“, unde vorbe[te despre sine ca feme-
ce se anun]` [i ce se cere a fi scris` ar fi
induc` iluzia bunei dispozi]ii, cu gîndul
ie-asin în comunism? (Sarsanela – chiar
– fals, desigur – c` a scrie despre bucu-
a[a fusese numit`, cu drag, de prieteni –
dep`[easc` – în fine! – interesul local?
pul [i inteligen]a literar` s` lase multe-
Prozacul Adrianei Babe]i e un balon
le inutilit`]i ce-i paraziteaz` cotidianul
ora[ul cu sarsanale în amîndou` mîini-
proz`?) [i un act de ner`bdare: odat` cu
ziant decît euforic. Cititorul va resim]i
de strict` autobiografie (certific`m: a[a
efemeridele din Suplimentul de cultur`,
mai cu seam` bucuria ca datorie decît o
ora 22:40, dr. Moráth de la spitalul de
disonant, [i schi]ele din „Maculator“.
un cle[te [i a strigat d`-]i drumul [i ie[i
cârlie în zilele sale senine) sînt ce tre-
buie despre ce-a fost: „În dreptul Pio-
[i anun]` un prozator de alt calibru, fa]`
[i Mircea Mih`ie[ programul A treia
mama, n-am prea p`rut c` a[ fi în via]`.
nierilor îmi aduc aminte c` am l`sat de
de care putem avea toate preten]iile. Au-
Europ`, vast [antier care a animat dez-
dou` zile o leg`tur` de crengi [i de sur-
cele gata preg`tit` în bosche]i. Intru în
proza [i prozacul. Intrarea în scen`, fu-
cî]iva ani buni [i a l`sat în urm` o mi-
parc, orbec`i dup` ascunz`toare [i pip`i
cît pip`i pîn` nimeresc vreascurile. Iau
eseul despre Dandysm e formula cea
vîn`taie pe frunte pîn` la [ase luni [i cu
vînjos leg`tura, o salt în spate [i, gîrbo-
ie re]inut: restul sînt simple exerci]ii de
un dezastru definitiv la nervul optic.“
vit`, abia trag c`ruciorul pîn` la nr. 28.
a[tept`ri: o broderie stilistic` [i inte-
A[a începe prima scen` – perfect înce-
În fa]a por]ii, nu [tiu cum, parc-o v`d
mîn` de scriitor sigur pe mijloacele sale.
povestea ei cu Moartea pref`cut` într-o
l Adriana Babe]i
Iar tonul tuturor scenelor din „Macula-
b`trîn` care duce nuiele în spate. Simt
PROZAC. O SUT~ UNU
desf`[oar` în toate direc]iile, cu mult
tor“ e dat astfel din capul locului, ton
c`-s un fel de vr`jitoare hîd`, pe care n-o
PASTILE PENTRU
r`sf`] savant, pe jum`tate disimulat, iar
greu de situat, între sarcasm [i mil`, cu
iube[te [i n-o ajut` nimeni. Mi se umplu
suficient` distan]` fa]` de sine, deschi-
ochii de lacrimi. Scot un fel de scîncet,
te în sticlu]e obscure, atunci redeschise
simt singur` [i dezn`d`jduit`. Las oi[tea
ce nu ni se mai înf`]i[eaz` chiar atît de
din mîini [i vreau s` dau vreascurile jos
împl` în biografia sa, dar totul are re-
din cîrc`, dar o creang` se aga]` de p`r.
în lectur`, ci mai degrab` nelini[titor,
lief [i via]` [i se întinde natural în
Încerc s-o desprind. Nimic. Se mai încîl-
cesc [i altele. Îmi vîr amîndou` mîini-
https://apps.era.nih.gov/qvr/projectnga.cfm?ApplId=7114024&requestti. ********************** NOTICE OF RESEARCH FELLOWSHIP AWARD *********************NATIONAL RESEARCH SERVICE AWARD Issue Date:05/17/2006Department of Health and Human ServicesNational Institutes of HealthNATIONAL INSTITUTE ON ALCOHOL ABUSE AND ALCOHOLISM**********************************************************************
CENTRO MEDICO FISIOTERAPICO Via della Repubblica,17 - Tel/Fax 0290600789 PANTIGLIATE (MI) Tabelle riassuntive delle indicazioni e controindicazioni generali delle più comuni terapie fisiche MASSOTERAPIA Si tratta di un metodo basato su massaggi eseguiti con le mani . E' in grado di migliorare l'elasticità dei tessuti , di agire , come sedativo , sulle terminazione nervose , di facilitare