Revista-ferma.ro

Avicultura romaneasca nu dauneaza sanatatii
Descriere imagine:Gaini ouatoare crescute in sistem intensiv Acest articol prezinta în detaliu, cu argumente stiintifice, situatia în care se afla avicultura Ro
mâniei si eventualele consecinte asupra sanatatii publice, mentionate în comentariile aparute în pre
sa ultimelor saptamâni.
Ca punct de plecare în analiza acestui subiect, redam declaratia Ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru: ?Toate produsele puse pe piata sunt verificate din punct de vedere al sigurantei alimentelor, asa caele nu pun nici un fel de problema pentru sanatatea oamenilor?.
Noutati tehnologice privind cresterea si exploatarea gainilor ouatoareDintotdeauna noul întâmpina opozitie si aceasta este cu atât mai mare, cu cât noutatea este mai evidenta. De aici deriva si discutiile la care asistam în prezent.
Tehnologiile noi de crestere si de exploatare a gainilor nu sunt concepute pentru a falimenta pe cei care sunt conservatori sau mai putin receptivi la nou, ci pentru a oferi conditii de bunastare gainilor, atât din considerente etice, cât mai ales pentru asigurarea exprimarii potentialului biologic productiv. Numai organismele aflate în conditie de bunastare deplina pot exprima potentialul genetic specific rasei! Sintagma ?bunastarea animalelor? contine elemente de noutate pentru crescatorii de animale din România si pentru specialistii (ingineri, medici veterinari), care nu au studiat o asemenea disciplina în facultate si întâmpina dificultati în a întelege tendintele existente pe plan mondial.
Implementarea bunastarii la animale si pasari se realizeaza prin asimilarea tehnologiilor vest europene si a unui nou standard de calitate a produselor alimentare, care vine însa la pachet cu o exigenta crescuta din partea consumatorilor si cu o atitudine noua fata de animale (bioetica animala).
Aplicarea noilor tehnologii echivaleaza cu o ?minirevolutie? în zootehnie si presupune costuri greu de suportat, mai ales în prezent. Tarile vest europene au traversat aceasta faza cu ani în urma, beneficiind de subventii importante, care nu se mai acorda în prezent.
Cu toate acestea, reglementarile UE privind bunastarea gainilor ouatoare trebuie si vor fi respectate, întrucât exista un angajament al tarii noastre privind asimilarea legislatiei UE si respectarea anumitor termene.

Calitatea si salubritatea oualor
Calitatea, salubritatea si mai ales valoarea biologica a oualor reflecta conditiile de întretinere a gainilor, cu referire la densitate pe unitatea de suprafata, microclimat si alimentatie (incluzând aditivii alimentari, biostimulatorii si medicatia folosita preventiv). Toate ouale de gaina admise pentru consum uman sunt, în principiu, lipsite de nocivitate si pot fi consumate de catre persoanele care nu au contraindicatii medicale.
În conformitate cu Directiva UE 2002, Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 si Regulamentul 557/2007 privind unele standarde de comercializare a oualor si în România s-a trecut la marcarea originii oualor, conform unui cod, astfel încât consumatorul sa aiba posibilitatea de a face distinctia între ouale ce provin dindiferite sisteme de crestere a gainilor (ferme ecologice; în aer liber; în hale la sol sau în baterii). ACESTE MARCAJE INDICA PROVENIENTA OUALOR, NU CALITATEA LOR! Clasificarea oualor în baza criteriilor de calitate se face conform celor prevazute la art. 4 din Regulamentul 557/2007. Si anume, ouale se clasifica în functie de calitate, dupa cum urmeaza: categoria Asau ?oua proaspete?, care pot fi iarasi clasificate în raport de greutate (XL, L, M si S); categoria B, care nu sunt livrate decât industriei alimentare.
Ce înseamna "calitate superioara"
Ouale provenite din fermele ecologice sunt de calitate superioara prin aceea ca, în comparatie cu ouale de tip conventional, sunt lipsite de reziduuri chimice: pesticide, hormoni, antibiotice, chimioterapice, coloranti sintetici, reziduuri din organisme modificate genetic etc. Acestea sunt considerate cu valoare biologica superioara datorita continutului redus de colesterol si continutului superior în vitamine A, D, E, K si B.
De exemplu, într-una din cercetarile efectuate în Italia a rezultat ca ouale ecologice contineau, în medie, 8,62 mg vitamina E pe kg ou, fata de numai 2,79 mg/kg în cazul oualor conventionale.
Într-un alt studiu, efectuat recent (2009) în China, se mentioneaza ca a fost constatata o concentratie me die de colesterol în galbenusul oualor provenite de gainile crescute în sistem liber de 8,64 mg/g, fata de 10,32 mg/g la galbenusul oualor provenite de la gainile din aceeasi rasa crescute în custi, iar valoarea totala a colesterolului la ouale întregi provenite de la gainile crescute în libertate a fost de 125,23 mg/ou, încomparatie cu ouale de la gainile crescute în custi - de 158,01 mg/ou.

Prezenta hormonilor ?de crestere? în oua
Fiind interzisa folosirea hormonilor ?de crestere? pentru stimularea productiei de oua, personal nu cred ca cineva risca sa foloseasca acesti hormoni în scop zootehnic, chiar daca în unele tari din lume exista o asemenea practica.
Totusi, trebuie precizat ca ouale, mai ales cele provenite din sistemul de crestere de tip intensiv, pot sa contina alti hormoni si mai ales pe cei de stres. Starile de stres sunt frecvente si devin daunatoare sanatatii gainilor, de regula, atunci când actiunea factorilor stresanti este intensa si prelungita (scade rezistenta la infectii, apar tulburari de comportament si mai ales canibalismul). Dar prezenta hormonilor de stres, în oua, în concentratiile obisnuite, nu reprezinta un risc pentru consumatorii de oua! Într-o cercetare recenta, efectuata în Norvegia (2009), s-a masurat concentratia de hormoni (androstenedione si estradiol) din oua, urmarindu-se efectul tehnologiei de crestere asupra acestui indicator.
S-a gasit o concentratie marita de hormoni ai stresului în galbenusul de la ouale provenite de la gainile crescute pe pardoseala. Concentratia (de estradiol) în albusul oualor a fost mai mare la ouale provenite de la gainile întretinute în custi.
Autorii afirma ca felul si nivelul hormonilor din albus si galbenus reflecta starea mediului, dar nu emit supozitii asupra riscurilor pentru consumatori, ci presupun ca prin intermediul hormonilor din ou gainile transmit la viitorii descendenti un semnal despre starea mediului de
NU CALITATEA OUALOR INFLUENTEAZA VÂNZAREA!
Într-o cercetare recenta, efectuata de un grup de cercetatori din Italia (Hidalgo si col.,), publicata în Food Chemistry, au fost studiati 41 de parametri fizici si chimici ai calitatii oualor, pentru evaluarea celor patru sisteme de crestere a gainilor ouatoare. A rezultat ca exista o diferenta de ordin calitativ în defavoarea oualor provenite din sistemul de crestere în custi, dar aceasta diferenta nu justifica diferenta de pret, care la ouale obtinute în baterii era de 0,17 euro, la cele de la gainile crescute la sol de 0,22 euro, la cele de la gainile crescute în sistem liber de 0,27 euro, iar la cele din fermele ecologice - de 0,33 euro. Este posibil ca preferinta consumatorilor pentru ouale ecologice sa aiba un temei preponderent etic.
Apreciez ca recomandarea de a se consuma, de preferinta, ouale provenite din fermele ecologice si din productia de tip gospodaresc nu este gresita, dar acest tip de oua poate fi disponibil doar pentru cel mult 1-2% din consumatorii potentiali, care nu vor fi scutiti de obezitate si de alte consecinte negative, daca vor consuma oua în exces. Nici pe consumatorii de oua provenite din sistemul industrial nu îi îngrasa ?provenienta? oualor, ci eventual cantitatea consumata. Teama UCPR ca reclama pentru ouale ecologice ar afecta consumul de oua provenite de la gainile crescute în custi este total neavenita, deoarece în România, în prezent, exista doar doua ferme avicole certificate pentru productia ecologica de oua, cu o capacitate totala de 5500 de gaini.
Scaderea dramatica a vânzarii si consumului de oua înregistrata în ultimul an se datoreaza crizei economice si nu comentariilor aparute în presa! Este posibil ca, într-o oarecare masura, scaderea vânzarii de ouaprovenite din sectorul de crestere intensiva, industriala, sa se fi produs si ca urmare a intrarii în postul Pastelui si a reaparitiei pe piata a oualor din sectorul gospodariilor taranesti. CUSTILE NECONFORME, TOLERATE PÂNA ÎN 2012
În cursul lunii septembrie 2009, o misiune a Oficiului Alimentar si Veterinar (OAV) al Comisiei Europene DG(SANCO)-2009-8269, a inspectat mai multe ferme avicole si a facut o evaluare a punerii în aplicare a normelor privind bunastarea gainilor ouatoare.
Raportul misiunii consemneaza urmatoarele: ?În ceea ce priveste gainile ouatoare, Autoritatea Competenta (AC) a adoptat, dupa ultima misiune, masuri pozitive de îmbunatatire a exactitatii datelor referitoare la fermele de gaini ouatoare si de accelerare a programului national de modernizare a unitatilor neconforme.
Cu toate acestea, aproximativ 31% din productia nationala de oua provine în continuare de la gaini tinute în custi neconforme, pe care AC va continua sa le tolereze, chiar daca într-o masura din ce în ce mairedusa, pâna în 2012.? Pe parcursul vizitelor efectuate, OAV a mai constatat frecvente depasiri ale normelor de densitate, fata de cele maxime admise pentru tipurile de baterii disponibile, inclusiv depasiri ale densitatii la metodele alternative de crestere a gainilor.

Source: http://www.revista-ferma.ro/pdf/articole-medicina-veterinara/Avicultura-romaneasca-nu-dauneaza-sanatatii-umane-928.pdf

Microsoft word - who is vaishnav & pustimarg

What is Pushtimarg? Pushtimarg(The Path Of Grace) is one of the many sects in the Hindu religion. Pushtimarg was founded by Shrimad Vallabhacharya Mahaprabhu. Shri Vallabhacharya is one of the five main Acharyas of the Hindu Religion. The other four being (1)Shankaracharya (2)Shri Ramanujacharya, (3)Shri Madhavacharya (4)Shri Nimbarkacharya. These acharyas have a very significant co

No job name

Sujets divers Les manifestations hématologiques au cours Découverte concomitante d’une maladie de Biermer de l’infection à VIH et d’un myélome multiple : à propos d’un cas A Elira Dokekias * 1 ; A Elira Dokékias 1 ; F Malanda 1 ;K Doghmi * 1 ; M Ichou 1 ; Z Ouzzif 2 ; M Chemsi 3 ;G Boukatou Basseila 1 ; E Etoka 1 ; R Bopaka 1 ; O Galiba AtipoN Messaoudi 4 ; M El Oue

Copyright © 2018 Medical Abstracts